blured

12.01 iar ma insala… privirea. shi mintea bolnava o ia razna…

popouri prajite artistic de soarele molcom de miez de zi… serie de nourashi feciorelnici, parca decupatzi din cartzile tampite pentru puberi, umbresc secventzial cerul altfel albastru ca… ca de obicei. nisipul ishi face datoria de a se invartosha artistic in ochii, gurile shi alte partzi mai mult sau mai putzin moi ale populatziei. zgomot vag de muzica shi conversatzie absent-politicoasa, murmur continuu al marii intrerupt, pe alocuri, de manifestarile zgomotoase ale valurilor… alta viatza…

schimbare brusca [shi nedorita] de registru: birou, peopleshi, divershi, faxuri, mailuri, chestii d-ashtia plicticoase shi enervante prin lipsa de contzinut sau de finalitate.

12.49 shi se duse catre cele zari…

pielea mangaiata tandru de focul nebunatic al astrului se lupta incercand in van sa pastreze o umbra de racoare. broboane mici de viitori vapori se itzesc timizi in arshitza cruda shi sherpuiesc innebunitzi pe coapse, gambe, pe curbura spatelui shi pe mainile intinse lenesh pana in momentul cand se ridica ushuratzi spre maretzia albastra de deasupra, in timp ce maretzia albastra de dedesubt ishi etaleaza obraznic promisiunea unei racori profunde. e rece shi sarata shi cuprinde pofticios cei 170 cu 90-64-84. se leagana incet, unduindu-shi delicat suprafatza vag fumurie. shi valurile poarta catre mal trupul culcat in pluta, racorit intens de mare pe spate shi-ncins cu pasiune de soare pe fatza…

vremuri… ce mai conteaza ca plajele daca nu sunt superamenajate, pavoazate cu dichis cu mult-mult plastic, umbrelutze shi kitsch [vezi Neptun, Jupiter, Vama], atunci sunt lasate in parasire [vezi Olimp], uimind ochiul shi ranind trupul curajoshilor care se-ncumeta sa tulbure salbaticia scoicilor care au invadat nisipul shi a bolovanilor ce se atzin hapsin in zona de granitza unde marea cashtiga tot mai mult teren in fatza nisipului neputincios purtat fara voie catre alte tzarmuri? ce mai conteaza ca pe shosele atelajele se tarasc furibund in coloane kilometrice provocate de dezinteresul autoritatzilor, nepriceperea soferilor shi inconstientza motorishtilor? ce mai conteaza ca multe constructzii in paragina ishi arata dezolanta imagine alaturi de hoteluri/pensiuni/cladiri diverse in devenire? ce mai conteaza ca atunci cand, cu greu, nimeresti un spatziu potrivit pentru limuzina/rabla/ bubulina din dotare opreshte un mertzan falnic alaturi shi te orbeshte stralucirea falsa a 2 dintzi shi 3 molari de aur impreuna cu lantzul gros shi ghiulurile unui bashtinas bronzat din nashtere care-tzi comunica tzantzosh cum ca sa-tzi mutzi carutza mai in alta parte cum ca-i blochezi drumul catre plaja moshtenita din moshi-stramoshi, care este, mancatzi-ash? ce mai conteaza nesimtzirea, nepriceperea shi reaua-vointza combinata cu o prostie nesfarshita precum marea cea mare shi neagra?

stand netulburat pe scoicile cu pretentzie de nisip flancat la kilometrii distantza de alte 2-3 cearshafuri stinghere, cu cerul albastru deasupra shi apa cu bolovani in proximitate realizezi ca esentzialul e altul… soare, mare, linishte, armonie, relaxare. shi nu-i acolo.

e trist litoralul romanesc cu ramahitzele spoite kitschos al unei apuse glorii shi schelete neascunse inca de constructzii shi mai nepotrivite. e trista aglomeratzia arivista a sutelor de shezlonguri din plastic alb, ocazional verde, inshiruite la 2 cm distantza unul de celalalt. e trist sa contempli uluit un panou cu urmatoarele informatzii esentziale pentru tzara:

PLAJA PRIVATA. EXCLUSIV PENTRU UZUL CELOR CARE INCHIRIAZA SEZLONG SI UMBRELA.  shi mai la asfalt, ingradit artistic un spatziu enorm de 4 pe 3 [m] cu alta placutza: LOC PENTRU CEARSAFURI. aferim! halal tzara…

13.58 prea multe ganduri negre shi 40 de grade C infierbanta asfaltul Urbei batute de vant, soare shi soarta.

13.59 shi o comite… iarashi…

se-ntoarce lasand apa sa se evapore domol de pe spate, in timp ce racoarea ia locul arshitzei pe partea anterioara a trupului parca mai implinit decat odinioara. bratzele se avanta viguros, in timp ce membrele rumenite bat cu putere apa shi fuselajul desparte hotarat suprafatza lichida, lasand in spate dare contopite in graba de marea care-shi reclama drepturile. gata, am obosit. inapoi la tarm, printre sute de cearshafuri shi plastice innobilate cu saltelutze multicolore. shi ceva indivizi on top of saltelutze.

uleiul parfumat delicat cu maslina shi morcov calmeaza pielea biciuita de soarele torid shi de salinitatea intensa a apei celei mari. shi trupul uns shi slipitor sub razele deja parca mai blande se-ntinde lenesh lasandu-se mangaiat de briza cand mai timida, cand mai obraznica. apa se evapora lent, uleiul se infiltreaza perfid in stratul rumenit shi o caldura perversa inunda trupul rastignit fara drept de apel pe prosopul pufos. senzatzie de caldura intensa ca arsura biciului. rotatzie de 180, in care curbura spinala intalneshte fermitatea nisipului presat cu truda shi o racoare relativa, in timp ce sanii se-nfierbanta treptat sub dogoarea ascendenta. shi iarashi sherpuiesc sinuos brobonele nevinovate ocolind rotunjimi shi inundand sporadic zone depresionare. inca o rotatzie shi emisferele obraznice incep sa se coaca uniform sub cortina de foc. chinuitor de lent, astrul ceresc ishi continua calea spre apus, domolind treptat arsura razelor dominatoare.

s-a lasat racoarea shi ultimele palpairi ale soarelui jucaush infierbanta mintea indragostitzilor la gandul noptzii care sta sa cada abrupt peste intinderea tzarmului ars shi a marii vag agitate.

multzimea de stropi calai loveshte cu putere trupul chinuit peste zi de atingerea dogoritoare. shi pielea binecuvanteaza apa ce plezneshte ferm trupul, lasand in urma o racoare atotcuprinzatoare.

s-a lasat seara. shi in racoarea contrastand puternic cu amintirile recente, trupul obosit se-nfioara de dorintza nerostita, cu gandul la caldura celuilalt trup ce va sa-l cuprinda. peste o vreme…