just another sunday
acu o vreme aş fi zis că ştiu. cohorte de ingeraşi rozalii, harfe şi alte nimicuri clasice. acum nu mai ştiu.
prea multe întrebări. what if? but again, what if not?
un cerc vicios complet de oboseală, stres, sfârşeală infinită şi sentimentul tâmpit al singurătăţii în câmpul luptei. it takes two to tango.
mda, cum proaspăt mi-am clătit privirea, cătuşele îşi au rolul lor, bine definit. intrebarea ar fi: pentru ce?
n-am avut niciodată simpatie pentru “vocaţia” de don quichote… deşi am practicat-o, mai mult sau mai puţin voit, pe alocuri. mă simt la răscruce de drumuri. nu ca-n romanul omonim. pur şi simplu în acel punct în care stai şi te întrebi: încotro?
pe acelaşi drum? asta înseamnă, deloc relativ, de altfel, asumarea tuturor acelor nimicuri sau fapte care-au umbrit şi umbresc, fie şi numai pentru o clipă, torentul care goleşte tot în calea sa şi care e încă îndeajuns de puternic pentru a schimba hotărâri şi decizii măreţe la 180 de grade. key words: umbră, încă, amărăciune, întrebări, frustrare, dorinţă, un dram rămas de voinţă, lipsă. în general şi particular lipsa sentimentului de zbatere şi dorinţă reciproce.
pe alt drum? senzaţie acută (şi, iarăşi, deloc relativă) de neputinţă, regrete, moment în care realizezi cât de mult încă vrei şi cât de mult pierzi.
it sucks! a genuine 100% lose-lose situation. thus, it’s time to put an end to. sometimes…
de ce nu se arată minunata the third way? atât de ovaţionată pe timpul lui Blaire de atâţia diverşi? pentru că nu există. ca de obicei, în viaţa asta minunată tocmai pentru că e finită, plaja opţiunilor cu oarecare şansă de îndeplinire e al dracului de strâmtă sau strâmtorată prin eliminarea variantelor idealo-idilice that are never to happen. cam toate cele care încep cu dacă…
the question here is what next? and whatever the choice (chosen from the current options) the answer lies somewhere between black dispear and sour-sweet bitterness. hard choice. it entitles the author of the given question to stand back and pour another glass of not commonly named as maize juice.
alt 2 AM. şi altă dimineaţă inocentă de luni. sănătate! măcar atât în relativismul ăsta relativo-absolut (nu s-au hotărât somităţile de care exact să fie) care, în mod indubitabil, e cauza tuturor relelor şi celor bune amestecate dimpreună.
btw, de ce relelor şi celor bune?
mă înclin la fel de plecat ca întâia oară… cele bune!
This entry was posted on July 21, 2008 at 12:47 am and is filed under social animal . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed You can leave a response, or trackback from your own site.